Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord-vest a Muntilor Apuseni, constituindu-se intr-o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al Apusenilor, desfaşurata intre depresiunea Vad- Borod şi cea a Beiuşului. Calcarele ocupa o suprafata de cca. 425 km² reprezentand cele mai extinse suprafete carstificabile din M. Apuseni. Masivul Padurea Craiului este şi cel mai bine cunoscut masiv calcaros din Romania datorita atat cercetarilor geologice desfaşurate in scopuri economice (prospectiuni pentru zacaminte de bauxita, argila refractara) cat si cercetarilor carstologice intreprinse de pasionati ai acestui tip de relief.

    Golurile carstice (pesteri si avene) sunt rezultatul unor procese dintre care cel mai important il reprezinta dizolvarea rocilor de catre apele ce patrund, stagneaza si circula intr-un masiv calcaros, in urma acestei dizolvari rezultand reteaua subterana denumita in mod curent pestera. Factorii ce determina formarea si morfologia unei pesteri sunt mai complecsi, importanta avand si sistemul de fisuri, falii, diaclaze care strabat roca sau factorul tectonic.

    Iata cateva dintre cele mai reprezentative pesteri pentru Muntii Padurea Craiului, aflate in Remeti, aici existand peste 250 de pesteri.

    Pestera de pe Valea Lesului

    Peştera Valea Leşului are o lungime de 800 de metri si este populată cu coleoptere cavernicole, fiind prezente în coridoarele laterale si câteva resturi scheletice de urşi cavernicoli (Ursus Speleus).

    În peşterǎ trǎiesc 18 specii de lilieci, specii protejate atât la nivel naţional cât şi internaţional. Pestera se gaseste in versantul drept al Vaii Lesului , la baza unui perete surplombat .

    Din pestera iese un paraias care inainte de a se varsa in Valea Lesului strabate un grohotis plin de muschi oferind o priveliste de poveste. Peştera Valea Leşului este declarata arie naturala protejata de interes naţional.

    Pestera cu Apa din Dealul Cornilor (Pestera de la Fata Apei, Pestera cu Apa de sub Peretele Cornului)

    In capatul satului , pe latura de sud a culmii calcaroase ce se desfasoara între Valea Rea si Valea Iadului, se gaseste Dealul Cornilor. La baza acestuia, in partea din amonte se afla ascunsa de vegetatie, Pestera cu Apa din Dealul Cornilor. Numeroasele iscalituri de pe peretii coridorului principal al acestei pesteri atesta ca ea a fost frecvent vizitata in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. V. Puscariu o prospecteaza biospeologic, iar un colectiv al Institutului de speologie „E. Racovita" din Cluj o cerceteaza intensiv intre 1954 si 1955.

    Pestera este sapata in calcare tithonice, in apropierea contactului cu calcarele eocretacice. Este activa, parcursa de un parau subteran care a fost captat intr-o retea inferioara si drenat spre un mic izbuc, situat dedesubtul pesterii, si care se varsa direct in Valea Iadului. Pestera detine remarcabili martori de eroziune si este bogat concretionata. Are o lungime de aproximativ 300 m. Pestera este importanta pentru studiul speleogenezei si sedimentologiei prin martorii de eroziune existenti la diferite nivele. Biospeologic, ea se remarca printr-o bogata fauna cavernicola care traieste aici. Semnalam formele troglobionte cunoscute pana acum: gasteropodul Bythimlla austriac si elicopterul Drimeotus (s. str.) kovacsi horvrilhi.

    Pestera cu apa de la Bulz

    Pestera, emergenta a unui curs subteran cu debit apreciabil, constituie un coridor unic, ascendent, cu numeroase obstacole pe parcurs. Pestera este dezvoltata in calcare situate la limita dintre triasicul inferior si mediu si are o lungime totala de 4500 m.

    Pestera este situata pe malul stang al Vaii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanta de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede. Pestera este greu accesibila, necesitand mijloace de iluminare, cizme de cauciuc lungi, barca de cauciuc, 5 scari speologice de cate 10 m fiecare, pitoane, carabiniere etc.

    Pestera cu apa de la Remeti

    Pestera este situata la baza versantului stang al Vaii Iadului aval cu circa 250 m de confluenta cu Valea Rea, satul Remeti. Este descrisa si cartata de H. Kessler (1944) sub numele de Jâdremetei vizesbarlang. Se dezvolta paralel cu Valea Iadului si este accesibila prin doua intrari înguste situate la nivelul luncii majore. Ea este drenata de un curs de apa ce apare si dispare din subteran prin cate un sifon. Dupa H. Kessler, cursul de apa ar proveni din albia Vaii Iadului, care, dupa ce dispare în sifonul 2, reapare la zi prin Pestera Turii. De altfel aceasta legatura a fost stabilita în anul 1981 de catre G. Rayka si I. Balogh care, cu echipamente de scufundare, au strabatut galeria înecata dintre sifoanele 2 si 3.

    Peştera de pe Valea Izvorului

    Peştera de pe Valea Izvorului, descoperită în timpul construcţiei canalului de aducţiune Iad-Drăgan, este, se pare, extrem de interesantă si importanta, dar n-a fost inclusă în circuitul turistic. In dreapta paragrafului puteti admira imagini captate de Andreea in aceasta minunata pestera ce ascunde adevarate comori si frumuseti ale naturii. (multumim Andreei Puscau pentru amabilitatea si materialul propriu furnizat.)

     Printre alte pesteri ce pot fi vizitate amintim : Pestera Mare si Mica din Lunca Pizlii, Banditilor, Bonchii, Causului 1, 2 si 3, Fanului, Daica, Fata Arsa, Firez, Pastorului, Pobraz, Runcsorului, Secatura, Varnita Lesului, Vacariste, Gruiul Jderului, Pestera din Valea Salatrucului, Pestera din Galeria Fortata, Groapa Larga, Pestera Mare din Piatra Miculii, Avenul de sub Dealul Mihaiului, Pestera din Pietrele Negrului, Pestera din Valea Bisericii, Pestera din Valea Rea.